This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish.

Cea de-a treia zi a Festivalului Intercultural ProEtnica – Sighișoara a debutat, dimineața, în Sala Sander, cu o serie de conferințe despre identitatea și protecția minorităților naționale. Conferințele fac parte din secțiunea Agora Dialogului Intercultural a Festivalului
Președintele FUEN, MPE-UDMR, Lorant Vincze a vorbit despre responsabilitatea pentru protecția minorităților naționale în situații de criză. „Politici lingvistice și afirmarea identității etnice în Ucraina post-conflict: posibile repere” a fost tema comunicării prezentate de președintele Asociației Basarabia – Anatol Popescu.
Despre conceptul de reziliență și cum s-a aplicat acesta în cazul minorităților română, maghiară și bulgară din Ucraina a conferențiat prof. univ. dr. Radu Carp – Universitatea din București. „A vorbi despre reziliență în legătură cu minoritățile nu e ușor, pentru că tema rezilienței este relativ nouă” – a spus universitarul care este și director al Centrului de Excelenţă pentru Studiul Minorităţilor Transfrontaliere, Oradea. „Reziliența înseamnă capacitatea de adaptare și supraviețuire la atacuri de orice natură. Încercăm să aplicăm acest concept și în România. Dacă ne referim la reziliența minorotăților naționale din România, conceptul se aplică foarte bine în sensul că avem minorități de sute de ani care au rezistat, au fost reziliente chiar și atunci când au fost momente foarte grele. Aș putea spune că și majoritatea are o reziliență foarte bună, dar, în cazul minorităților, la vulnerabilitatea de a fi minoritar se adaugă vulnerabilitățile cu care din păcate ne-am obișnuit în ultima vreme: pandemie, război ș.a.m.d.”
În cadrul Salonului literar al ProEtnica, jurnalista și scriitoarea Maria Dobrescu și-a lansat volumul „Amphora cu ofrande”, o carte în limbaj poetic despre istoria scrisului de mână. Maria Dobrescu e cunoscută și prin calitatea pe care a deținut-o de preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor Minorităţilor Etnice din România.
Atelierele interactive ProEtnica au invitat publicul, prin intermediul standului Asociației „Acasă la Hundorf”, la o sesiune de scriere creativă și fotografie moderată de Ioana Cherciu și Diana Elena Păun sub genericul „Toleranța: trend viral”.
Amatorii de artă plastică au putut vedea în Galeria Sălii Sander Expoziția Asociației Macedonenilor din România. „Tradiții macedonene, Nunta de la Galichnik”. Pictură – Mirela Ștefania Dumitrescu. Fotografii: Bogdan Florin Dănescu.
De la ora 11 și până târziu în noapte, pe scena din Piața Cetății au evoluat: Ansamblul de Dansuri Albaneze „Serenada”, București/Craiova, Dolj al Asociației Liga Albanezilor din România; Ansamblul Artistic „Di Nuovo Insieme, Iași al Asociației Italienilor din România-RO.AS.IT. și Grupul „Sonțe-Soarele” cu dansuri și melodii tradiționale, Craiova/Băilești/Urzicuța, Dolj al Asociației Macedonenilor din România. Uniunea Elenă din România a avut sâmbătă, cei mai mulți reprezentanți pe scenă. Astfel, s-au perindat Ansamblul Artistic „Efthimos” din Brașov, cu dansuri tradiționale, Corul „Dionyssos” din Brașov al Comunității Elene locale, Ansamblul artistic „Niki” din Piatra Neamț cu cântece și dansuri, Ansamblul artistic „Kymata” din Ploiești, Prahova, cu dansuri, Ansamblul artistic „Asteria”, București – care a prezentat un story coregrafic având ca temă Centenarul Marii Mișcări de Populație dinspre Turcia spre Grecia, care a urmat războiului greco-turc și convenției de la Lausanne, semnată de președinții Eleftherios Venizelos și Kemal Atatürk – și Ansamblul de dans „Elpis” al Comunității Elene Constanța. Au mai urcat pe scenă Ansamblul „Fidanlar” din Constanța al Uniunii Democrate Turce din România, Ansamblul Folcloric de dansuri „AKUD Mladost” din Timișoara al Uniunii Sârbilor din România, Ansamblul Hanga, Petrisat, Alba al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și Ansamblul „Haverim” de dansuri israeliene al Federației Comunităților Evreiești din România. Au fost, de asemenea, recitaluri ale unor soliști, precum: Belean Matthias – muzică populară și șlagăre germane, Florentina Costea – cântece tradiționale armânești, Filiala București a Comunității Aromâne din România. După obișnuita Paradă a diversității etno-culturale, ziua a treia a Festivalului Intercultural ProEtnica s-a încheiat cu un concert extraordinar al Formației MANO & GREGOR.
Volker Reiter
director
Ar putea fi o imagine cu 6 persoane, persoane în picioare şi dirndl