Primul si cel mai vechi val de croati asezat in spatiul romanesc in secolele XIII-XIV este cel cunoscut sub denumirea de `carasoveni`. Carasovenii sunt grupati in jurul celei mai vechi si celei mai mari localitati, Carasova. Deasupra Carasovei strajuiesc ruinele cetatii medievale a Carasovei (Caraso-fer-vari), cetate pe care localnicii o numesc `Turski grat` (Cetatea Turcului). Celelalte localitati in care convietuiesc croatii carasoveni sunt: Lupac, Clocotici, Nermed, Rafnic, Vodnic si Iabalcea. Un numar de patru localitati s-au contopit cu cele existente: Seliste, Gariste, Iasenovacz si Talva. Pana in a doua jumatate a sec. al XIX-lea populatia croatilor carasoveni numara 10 000 de suflete. Astazi, in urma a doua migratii, una spre est si una spre vest, acest numar a scazut la circa 6 500.
Al doilea val este cel din Lipova (judetul Arad) si Rekas (judetul Timis), in secolul al XVI-lea, iar urmasii acestor croati s-au integrat in asezarile urbane din zona (Arad si Timisoara).
Al treilea val s-a asezat in apropiere de Jimbolia la inceputul sec. al XIX-lea in localitatile Checea si Cenei, si era originar din zona Turopolje.
Croatii din Romania vorbesc trei tipuri de graiuri, cei din grupul croatilor carasoveni pastrand cele mai arhaice forme ale limbii croate vorbite.
Invatamantul public a luat fiinta in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea prin grija calugarilor iezuiti, care au pus bazele scolilor confesionale in limba materna. Cu mici exceptii, invatamantul in limba croata ca limba materna a functionat pana in anul 1960, urmand o perioada de intrerupere totala a acestuia. Dupa 1990, in Carasova se reinfiinteaza sectii in limba croata, iar la ora actuala functioneaza liceul bilingv Romano - Croat.
Croatii din Romania, ca dealtfel toti croatii din lume, sunt de rit romano-catolic, iar in toate localitatile croate din tara exista biserici. Constructia de biserici a inceput in a doua jumatate a secolului al XVII-lea si s-a incheiat in decada a opta a secolului al XX-lea, trei dintre biserici fiind construite in perioada comunista.
Croatii carasoveni, fiind asezati in zona muntoasa au imbratisat cresterea animalelor si pomicultura, lasand in urma lor o cultura considerabila in acest domeniu, si de asemenea si-au incercat indemanarea si in olarit, dezvoltand un stil specific. Cei din sesul banatean si-au castigat renume ca buni viticultori si agricultori.