Comunitatea grecilor din Constanța
Orașul TOMIS a fost întemeiat în veacul al VII-lea a.Chr., de navigatorii din renumitul oras al Miletului (de pe coastele Asiei Mici) aflați în căutarea unor ținuturi noi și bogate. Coloniștii mileziani i-au dat orașului numele de Tomis, care vine de la cuvântul grecesc tai, deci Tomis = taiat, scobit (fiind o scobitură în mare).
Renașterea elementului grec la Constanța are loc după 1840 odată cu modernizarea orașului. Populația a crescut foarte repede. La începutul anului 1896 erau 10 419 suflete din care 2 416 greci, iar în 1928 orașul Constanța număra aproape 41 000 de suflete din care 3 130 erau greci.
Toate națiile Balcanilor și ale Pontului Euxin erau reprezentate aici, fiecare în parte exercitau anumite îndeletniciri. Grecii întrețineau cele mai mari magazine și depozite comerciale aflate în oraș, dețineau cofetării, restaurante cu berării și hoteluri situate pe străzi centrale, magazine cu marfă de toate felurile și produse alimentare. Tot ei aveau și întrețineau fabrici și ateliere meșteșugărești. De asemenea, o mare parte din greci se ocupau și cu comerțul-importul și exportul-mărfurilor. Nu există stradă fără magazine și locuințe grecești și nu se putea să nu auzi la fiecare pas limba greacă, care era cunoscută de o mare parte a locuitorilor.
Prima biserică ortodoxă este construită de către Comunitatea Elenă în urma aprobării Înaltei Porți, în anul 1868. Nici o altă comunitate a străinilor nu a obținut un lăcaș de cult propriu, în plus, sub ocupație turcească. Biserica catolică se fondează în 1872, cea armenească în 1880, cea protestantă în 1892 și numai în 1895 s-a inaugurat prima biserică românească. Până la fondarea diferitelor biserici, toți creștinii orașului se duceau la biserica greacă. După anexarea Dobrogei (1878), la biserica greaca s-a celebrat slujba solemnă a eliberării și cinstirii victoriilor ostașilor români în luptele pentru cucerirea Independenței Naționale, slujbă la care a participat și Carol I, împreună cu succesorul tronului Imperiului Țarist.
Asociația "Elpis" a fost constituită în 1890. La început se întreține din cotizații, donații și împrumuturile fără dobândă ale membrilor ei, din cumpărarea de acțiuni de la Banca Națională a Greciei. După instalarea regimului comunist, și-a schimbat numele în E.A.M., sub primii pași ai propagandei comuniste.
Ultima fază a venit cu plecarea de bună voie sau gonirea tuturor celor ce nu erau înscrisi în partid. Astfel, perioada comunistă a oprit afirmarea grecilor pe scena publică. În această perioadă mulți dintre ei s-au reîntors în patria mamă sau au emigrat în alte țări. Activitatea Comunității Elene a fost reluată în 1990.
Astăzi, Comunitatea Elenă "Elpis" numără aproximativ 2500 de membrii. Își desfășoară activitatea atât în incinta Teatrului "Elpis", retrocedat de către statul român în anul 1998, cât și în alte sedii în curs de retrocedare.
Comunitatea grecilor din Brașov
Brașovul, centru multicultural, a avut de-a lungul timpului legături cu grecii, cu istoria, cultura și limba greacă, fapt demonstrat de documentele existente la muzeul Primei Școli Românești din Scheii Brașovului și la Arhivele Statului din Brașov.
Înca din secolul al 15-lea se menționează existența unei școli cu predare în limba greacă, ai cărei elevi erau în primul rând copiii grecilor din cetate, cărora li se adăugau copiii negustorilor sași, maghiari și români. Limba greacă se studia și în alte școli, de exemplu se poate aminti că pentru o oră de limbă greacă se plăteau 20 de florini; de asemenea putându-se preciza și de activitatea comercială a negustorilor greci. Prima biserică ortodoxă din interiorul zidurilor cetății Brasovului a fost construită la 1787 cu fondurile strânse în principal de greci. Astăzi biserica Sfânta Treime este considerată monument istoric. În jurul bisericii și școlii grecești s-au reunit oameni de cultură. Ultimul descendent al familiei Brâncoveanu (înmormântat în cimitirul bisericii Sfânta Treime - cunoscută de brașoveni ca Biserica Grecească) a petrecut la Brașov ultimii ani din viață, a avut strânse legături cu grecii din cetate și fondul său de carte greacă sau în limba greacă le-a donat Comunității de atunci. Până la începutul celui de-al doilea Război Mondial, Comunitatea a continuat să susțină biserica și școala, însă imediat după război au început problemele care au determinat restrângerea treptată a activității grecilor, aceste probleme culminând cu confiscarea bunurilor Comunității, datorită politicii regimului. Nemaiavând drepturi și datorită condițiilor pe care au fost obligați să le respecte, membrii Comunității și-au încetat activitățile, singurul loc unde se mai puteau întâlni rămânând Biserica.
În 1990, imediat după schimbarea regimului a avut loc reînființarea Comunității Elene. Aceasta își propune un singur scop: de a păstra și de a promova elenismul către generațiile următoare.
Comunitatea Elenă încearcă să înfăptuiască acest lucru prin mai multe acțiuni: cursuri de limbă greacă organizate pe patru nivele de studiu, de la grădiniță, copii școlari, adulți începători până la avansați.
De asemenea tradiția este continuată prin cântec și dans cu cele 2 ansambluri artistice: Corul mixt de camera "Orfeas" și Ansamblul de Dansuri Tradiționale Grecești "Efthimos", vrând să reprezinte ecoul elenismului către greci și nu numai. Corul mixt de cameră "Orfeas" a luat ființă în urmă cu 6 ani sub îndrumarea doamnei profesor Alina Lazăr, cor alcătuit din membrii Comunității și din prieteni ai culturii elene.
Încă din primele luni de existență corul a luat parte la o serie de manifestări cultural-artistice: concerte locale alături de coruri invitate din Grecia sau din Brașov, participări la festivaluri naționale și internaționale (Salonic - Grecia 2001 și 2004). O încununare a activității corale este și participarea în anul 2002 la realizarea Cd-ului de autor aparținând compozitorului grec, președinte al Forumului Coral Balcanic, Vassilis Makridis. De asemenea, corul Orfeas a lansat și Cd-ul intitulat "ORFEAS - SUNET ȘI SPIRIT" în aprilie 2006.
Ansamblul de Dansuri Tradiționale Grecești "Efthimos", care înseamna veselie, a participat la multe festivaluri din țară (Brașov, București, Sighișoara, Sibiu, Ploiești, Tg. Secuiesc, Zărnesti), dar și din Grecia (Salonic și Langada).
Trupa de dansuri urmează să participe în luna iulie la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri din Atena - Grecia, Festivalul "Anapale" din cadrul Teatrului Dora Stratou, acesta din urmă fiind unic și constituind un punct de referință în promovarea dansurilor tradiționale grecești. Recent s-a format un Grup vocal de Cântece Tradiționale Grecești, alcătuit atât din membrii mai vechi ai Comunității cât și din tineri, împreună vrând să continue și să păstreze elementele specifice elenismului.
Comunitatea Elenă Brașov încearcă prin membrii ei de toate vârstele să împărtășească valorile culturale, istorice și artistice, să realizeze un dialog între vechi și nou, având ca finalitate expresia frumuseții și bogăția diversității.